|
Written by Administrator
|
|
Wednesday, 10 June 2009 10:33 |
|
S-aprinde-n oglindă lampa bătrână cu picior şi bonetă de-atlas - şi nu ştiu, eu povestesc, sau ea, fără glas, amândouă cuprinse-n lumină. Noaptea uneori se desface uşor, c-un sunet de mătase lovită sau zbor, trece-albăstrind toate zările, până unde stau singure mările… Dreaptă luci tinereţea mea, ca o sabie, şi fiece vis păzit de dânsa- nflori; buzele mele spuneau uneori: ” voi muri… ” însă pe toate mările aveam o corabie.
|