| Rit |
|
|
| Written by Administrator |
| Friday, 29 May 2009 18:22 |
|
Acest tipar de carne-mi mai îndură dogite oase, vreascuri de strânsură şi nervii , ierbi de marmură în temple. Tot ce-i april în mine se-nseptemvre… Târziul e-al iubirii nentâmplate şi-al hanului în care n-ai rămas, al diligenţei ce-n potcoave bate sub ulmii vechi, fântâna de popas. Şi-mi se smereşte, singur, versul până să fie vers şi cu bătrână mână încerc să-l fac să fie, să rămână, duminecă să-mi pară-n săptămână… Septemvre, copt, în fânul strâns căzu devălmăşindu-şi blânda sare cu o lacrimă ce plouă şi eşti tu… |